"Tot ce este comun este acoperit de gonoi, nu functioneaza, baleste, pute e obstructionat cu fiare si lacate, e plin de vietati flamande si bolnave, e coscovit, plin de praf, tantari, sobolani, afise insolente, acum ferfenite, e pustiu, haotic, igrasios, zgomotos, -denivela4 batjocorit, zgariat. Totul arata ca abia ne suportam unii pe altii, daca nu cu un scrasnet din dinti sau o Injuratura, macar cu o lehamite obosita. Alternativa poate fi un individ unic si liber, aparent violent, dar prietenos, grabit sa distruga, nerabdator sa construiasca."

Marx a fost un om cu o inteligenta speculativa, fascinat de simplitatea vioientei si /izibii complexati A fost un burghez ros de resentimente, unele datorate hemoroizilor, cum singur marturiseste intr-o scrisoare tarzie. Incearca sa ignore refuzul de a-si recunoaste copilul facut cu o servitoare si resimte lasitatea. A observat ca rolul ideologiei in societate este acela de a falsifica, dar s-a folosit cu ipocrizie de acest lucru. Pt. ei munca intelectuaia este o activitate parazitara si face elogiul muncii fizice.

Istoria a decodat just esenta marxismului: o exacerbata vointa de putere, in numele puterii insesi, prin eliminarea oricarui alibi ai valorilor.

"'Marxismul, am invatat multe de ]a ei si nu o ascund. Nu m-au interesat plictisitoarele capitole despre teoria claselor sociale sau materialismul istoric si nici absurditatile despre limitarea profitului si alte bazaconii de acelasi fel. Ce m-a interesat si instruit la marxisti, sunt metodele lor. Intreg national-socialismul se afla continut in ele. Priviti lucrurile mai de aproape: asociatiile muncitoresti de gimnastica, celulele din intreprinderi, coloareie -nasive, brosurile de propaganda redactate special pt. intelegerea maselor. Eu n-am avut decat sa mi le insusesc si sa le dezvoit si mi-am procurat -astfel 'instrumentul de care aveam nevoie. National- socialismul este ceea ce marxismul ar fi putut sa fie daca s-ar fi eliberat de predicile stupide si artificiale ale unei asa-zise ordin! democratice."

(Recunoaste insusi Adolf Hitler)

"Problema frontului unic in Italia, nu trebuie sa fie pusa ne baza frontului comun cu socialistii, cu anarhistii. Problema frontului unic in Italia este aceea a frontului comun cu fascistii. Va trebui sa adoptati aceasta orientare politica clara."

(Transmitea de la Moscova, comunistilor italieni, Manuilski, conducatorul Cominternului)

"Ma indoiesc sa existe alta tara, nici chiar Germania lui Hitler, in care spiritul sa Fie mai putin liber, mai supus, mai speriat, mai terorizat, mai vasalizat, decat in U.R.S.S."

(Andre Gide, noiembrie 1936)

Opinia publica internationala e departe de a intelege ca ideea comunista este tot Ia fel de pernicioasa ca si ideea nazista. Adevarul elementar este ca ideea de comunism implica In mod necesar devalorizarea omului si exterminarea lui.

Aliatul cel mai puternic ai comunismului este lenea, pt. ca in comunism doua instincte au fost cele mai cultivate si mai magulite: puturosenia si josnicia. Profitorii de jos ai colectivismului de stat sunt oamenii care traiesc prost, dar fara sa munceasca si complet scutiti de responsabilitati. Profitorii de sus ai colectivismului de stat sunt admnistratorii colectivismului. Profitorllor de jos trebuie sa le Iasi posibilitatea de 3 fura si extorca. Statul de mici servicii si bunuri, ca si conditia esentiala a fiintei lor sociale, adica dreptul de a fi salariati pe viata si de a fi perfect iresponsabili in raport cu rezuItatele muncii lor. Profitorilor da sus trebuie sale mentii posibilitatea dea gera mari unitati economice ale nimanui, care sa nu se inchida cand sunt prost administrate si care sa fie continuu sustinute de Stat ca obiective prioritar-nationale.

Comunismul, ca orice societate improductiva, functioneaza cu ajutorul unor retele foarte complicate de economii paralele, formal interzise, dar tacit tolerate. Cu ajutorul economiei vizibile, el tine in stare de ocupaie populatia, iar cu ajutorul economiilor paralele o intretine. Prin urmare, clasa speculantilor este caracteristica pentru comunism

Bakunin ne-a avertizat inca de Ia inceput: "Marx este un comunist autoritar si centralist. Vrea ceea ce voim si noi: triumful complet ai egalitatii economice si sociale, dar in Stat si prin puterea statului, prin dictatura unui guvern provizoriu foarte puternic si despotic, adica negarea libertatii. Pe banner-ul comunismului este scris: mentinerea si intarirea statului cu orice pret. Pe banner-ul nostru, ai social-revolutionarilor, dimpotriva, este inscris cu litere de foc si sange: Distrugerea tuturor Statelor, LIBERTATE si organizare spontana, de jos in sus prin mijloacele liberei asocieri."

Mao, in schimb, urmeaza calea lui Marx: "Un comunist este un marxist internationalist, dar marxismul trebuie sa aiba o forma nationala inainte de a putea fi aplicat in practica. Nu exista marxism abstract, ci doar un marxism concret Ceea ce numim marxism concret este marxismul care a luat o forma nationala."

Nationalismul a triumfat prin comunism. Ceea ce azi putem numi nationai-comunism, este interpretarea sentimentului national, in care elemente ale ideologiei egalitatii prin ura de clasa au fuzionat cu elemente ale nationalismului legionar. National-comunismul este caracteristic poporului roman; este evolutia groteasca a nazismului si bolsevismului, solutia spre care se indreapta un popor care viseaza sa fie condus de un Vlad Tepes cu tehnologie moderna. Aceasta ideologie este perfect compatibila cu globalizarea si chiar preferata de capitalisti, deoarece tine in frau populatia bastinasa a tarii ce urmeaza a fi coionizata.

Imperialismul comunist a fost alternativa imperialismului capitalist in timpul razboiului rece. Se pare insa ca si-a dovedit ineficienta, deoarece statele nationale pierd tot mai mult teren in fata companiilor muitinationale.